În Giresun, luna octombrie aduce o agitație aparte. Alunele de pădure culese de pe ramuri la sfârșitul verii s-au uscat pe arii, au trecut prin batoză și încep să fie decojite și să ajungă pe mese. De aceea, toamna este perioada în care se vorbește cel mai mult despre alunele din noua recoltă.
Dar nu toate alunele de pădure pe care le găsiți la tarabă, în magazin sau pe internet sunt din recolta acestui an. Cum recunoașteți alunele proaspete? În acest articol am vrut să vă prezentăm semnele la care puteți fi atenți la cumpărare, cu ochiul cuiva care vine din livadă.
La Marea Neagră, alunele de pădure se culeg de obicei între sfârșitul lui august și septembrie. Alunele culese sunt mai întâi uscate la soare, apoi decojite și depozitate. Ceea ce numim recoltă nouă sunt alunele de pădure din recolta acelui an.
Alunele de pădure păstrate în condiții potrivite își mențin mult timp calitatea, așa că produsul de anul trecut nu este neapărat rău. Totuși, cu timpul aroma slăbește treptat, iar dacă au fost păstrate greșit, gustul se poate strica. Diferența alunelor de pădure proaspete se simte mai ales în miros și în dulceața pe care o lasă în gură.
Alunele de pădure proaspete au un miros ușor, curat și dulceag. Când freci o mână de alune în palmă și le miroși, ar trebui să simți un miros plăcut de fructe uscate.
Dacă mirosul amintește de vopsea în ulei, ulei vechi sau săpun, uleiul din alune poate să fi început să se oxideze. Mirosul de umezeală sau de mucegai arată că alunele au stat într-un mediu umed. Cel mai bine este să evitați astfel de alune.
La alunele de pădure crude decojite, pielița are nuanțe maronii și învelește uniform suprafața. Când le spargeți, miezul trebuie să fie aproape alb, de culoare crem. Un miez îngălbenit, închis la culoare sau pătat nu este un semn bun.
La alunele de pădure prăjite, culoarea variază între auriu deschis și culoarea mierii. Boabele prea închise, care par arse, pot fi prăjite excesiv. Dacă boabele dintr-un pachet au culori apropiate, prăjirea a fost probabil uniformă.
Dacă observați praf, prea multe bucăți sparte sau boabe zbârcite și goale pe dinăuntru, mai gândiți-vă o dată la acel produs.
Alunele de pădure crude, proaspete și bine uscate se rup cu un sunet clar sub dinți. O textură moale, cauciucată sau ca un aluat arată că alunele au absorbit umezeală.
La alunele de pădure prăjite, diferența este și mai evidentă. Alunele bine prăjite sunt foarte crocante. Cele prăjite care au luat umezeală își pierd repede crocanța, iar gustul devine fad.
Alunele de pădure proaspete au un gust ușor dulce, fin și plin. Nu lasă amăreală sau senzație de arsură în gură. Pielița poate fi foarte ușor astringentă, lucru firesc și parte din caracterul alunei.
Însă nu mâncați alunele care au un gust clar amar, acrișor sau de săpun. Chiar și o singură boabă stricată poate lăsa mult timp un gust neplăcut. Să gustați câteva boabe dintr-un pachet înainte de a decide este mereu o idee bună.
La alunele de pădure în coajă, coaja trebuie să fie de un maro viu și lucios. Pe coajă nu trebuie să existe urme de mucegai, pete negre sau găuri.
Un alt indiciu este greutatea. Alunele în coajă luate în mână trebuie să pară pline în raport cu dimensiunea lor. Boabele foarte ușoare sau care zornăie când le scuturați pot avea miezul mic sau pot fi goale.
La alunele de pădure ambalate, data producției și data expirării sunt cel mai simplu mod de a verifica prospețimea. Un produs ambalat în octombrie sau noiembrie are mari șanse să fie din recolta nouă, dar nu ezitați să întrebați vânzătorul ca să fiți siguri.
Este important și ca ambalajul să fie rezistent și ermetic. Alunele de pădure ținute mult timp în pungi subțiri, care lasă lumina să treacă, își pot pierde prospețimea mai repede.
După cumpărare, totul e simplu: păstrați alunele de pădure proaspete într-un loc răcoros, uscat și întunecat, într-un recipient bine închis. Dulapurile de lângă aragaz sau cuptor nu sunt potrivite pentru asta.
Dacă le păstrați mult timp, frigiderul sau congelatorul sunt o alegere bună. Țineți alunele într-un recipient închis, ca să nu preia alte mirosuri. În loc să deschideți o cantitate mare deodată, luați doar cât vă trebuie și lăsați restul închis, ca să le păstrați prospețimea.
Pentru Marea Neagră, alunele de pădure din recolta nouă nu sunt doar un produs, ci răsplata muncii unui an întreg. Fiecare boabă culeasă în livadă, uscată pe arie și sortată cu grijă poartă această muncă.
Toamna aceasta, când cumpărați alune de pădure, acordați câteva secunde mirosului, culorii și crocanței. Când veți simți diferența, veți înțelege și voi de ce alunele proaspete sunt atât de așteptate. Dacă aveți alergie la nuci sau o situație specială legată de alimentație, consultați un specialist înainte de consum.
Halvaua de alune de pădure a unui ținut unde alunii nu cresc, halvaua Kabataş din Ordu și halvaua de casă din făină cu alune de pădure: plus momentul potrivit pentru a adăuga alunele.
Citește articolul →
Am explicat ce este köme cu alune de pădure, pe care o vedeți la piață sau o primiți cadou, cum diferă de pestil, cum se face acasă și cum se păstrează toată iarna.
Citește articolul →
Çotanak, ocak, harman, patoz... Am explicat pe rând, cu sensurile și poveștile lor, cuvintele nelipsite din livezile de aluni și de la recoltă în regiunea Mării Negre.
Citește articolul →Karadeniz Fırtınası se prepară doar din alune de pădure. Nu folosim umpluturi, arome, conservanți sau emulgatori, iar ce scrie pe etichetă este exact ce găsiți în cutie.
Scrie-ne pe WhatsApp
