De ce alergia la alune de pădure evoluează diferit în Türkiye?

Alergia la alune nu este o singură afecțiune: are două mecanisme diferite, cu severitate diferită. Interesant este că predominanța unuia sau altuia depinde de **zona geografică în care trăiești**.

Două tipuri diferite de alergie la alune de pădure

**Alergia primară la alune de pădure.** Sistemul imunitar reacționează direct la proteinele din alunele de pădure. Pot apărea reacții care afectează sistemul digestiv, respirator sau cardiovascular, bronhospasm și chiar anafilaxie.

**Sindromul de alergie orală (SAO).** Este legat de alergia la polen. Proteinele din alunele de pădure seamănă cu cele din polen, așa că sistemul imunitar le confundă. Simptomele se limitează de obicei la cavitatea bucală: mâncărime, furnicături, umflarea buzelor și a gâtului.

Proteinele vinovate

În alunele de pădure au fost identificate mai multe proteine alergene:

**Cor a 1**, din grupul PR-10, cu o masă de 17 kDa. Este alergenul principal. De obicei provoacă simptome ușoare, adică SAO. **Este sensibilă la căldură**, structura ei se degradează prin gătire sau prăjire.

**Cor a 8, Cor a 9, Cor a 11, Cor a 14**, proteine de stocare și alergeni rezistenți la căldură. Sunt asociate cu alergia primară la alune de pădure și cu reacții mai grave.

Această distincție contează în practică: cineva sensibil la Cor a 1 poate avea simptome la alunele de pădure crude, dar poate consuma fără probleme alune de pădure prăjite. Pentru cineva sensibil la Cor a 9 sau Cor a 14, însă, tratamentul termic nu oferă protecție.

Legătura cu polenul de mesteacăn

În nordul Europei, alergia la polenul de mesteacăn este foarte răspândită. Alergenul principal al polenului de mesteacăn este **Bet v 1**.

Între Cor a 1 și Bet v 1 se raportează o **reactivitate încrucișată de peste 97%**. Similitudinea secvenței este de aproximativ 67%.

Rezultatul: cineva alergic la polenul de mesteacăn poate simți mâncărime în gură când mănâncă alune de pădure. În Olanda, dintre 161 de pacienți sensibili la alune de pădure, **86% erau sensibili la Cor a 1**, iar **87% la Bet v 1**. Corelația este foarte puternică (coeficient Spearman 0,98).

Într-un studiu din Austria cu 35 de pacienți alergici la polenul de mesteacăn, rata sensibilizării încrucișate a fost de **71%**.

De ce este diferită situația în Turcia?

Aici vine partea cea mai interesantă. Prevalența sensibilității la Cor a 1 scade odată cu expunerea regională la Bet v 1 și la polenuri similare.

Într-un studiu, **doar la 4 din 55 de pacienți (7,3%) sensibili la alune de pădure din Turcia** s-au detectat IgE împotriva Cor a 1.

Comparați: în Olanda, această rată este de 86%.

Motivul este geografic. Mesteacănul este răspândit în nordul Europei, dar nu în majoritatea regiunilor Turciei. Într-o populație care nu intră în contact cu polenul de mesteacăn, nici sensibilizarea încrucișată legată de acesta nu se dezvoltă.

Ce înseamnă asta în practică: alergiile la alune de pădure din Turcia pot avea o distribuție diferită, nu predominant sub formă de SAO ușor, ca în Europa. Este o diferență de care trebuie ținut cont la diagnostic și evaluare.

Cât de răspândită este?

Prevalența globală a alergiei confirmate la fructe cu coajă lemnoasă variază între **0% și 1,6%**.

Alunele de pădure reprezintă **cea mai frecventă alergie la fructe cu coajă lemnoasă din Europa**. Conform unei analize sistematice, alunele de pădure reprezintă între 17% și 100% din totalul alergiilor la fructe cu coajă lemnoasă din Europa (cu variații mari în funcție de regiune).

Într-un studiu cu 731 de pacienți din 12 centre europene, severitatea reacțiilor s-a distribuit astfel: **ușoare 47,9%, moderate 36%, severe 15,9%.** Anafilaxia a apărut la 3% dintre pacienți.

Când trebuie să mergeți la medic?

Este nevoie de o evaluare dacă, după consumul de alune de pădure sau produse cu alune de pădure, apare unul dintre aceste simptome: mâncărime și furnicături în gură, umflarea buzelor, limbii sau gâtului, roșeață sau urticarie pe piele, greață și vărsături, dificultăți de respirație sau respirație șuierătoare, amețeli.

Dificultatea de respirație, greutatea la înghițire sau senzația de leșin sunt urgențe, sunați imediat la 112.

Cum se pune diagnosticul?

Medicul alergolog face anamneza și poate cere un test cutanat prick sau un test de sânge pentru IgE specifice. Diagnosticul molecular (stabilirea proteinei la care sunteți sensibil) ajută la evaluarea riscului.

Testarea pe cont propriu sau metoda încercare-eroare este periculoasă. Mai ales dacă există antecedente de reacții grave, nu faceți teste acasă.

Citirea etichetelor

Pentru persoanele alergice, alunele de pădure se numără printre alergenii care trebuie obligatoriu menționați pe etichetă. De obicei sunt scrise îngroșat sau pe un rând separat.

Mențiunile „Poate conține urme de alune de pădure” sau „Produs într-o unitate care procesează alune de pădure” indică un risc de contaminare încrucișată. Persoanele cu alergii grave ar trebui să evite aceste produse.

Ciocolata, deserturile, înghețata, granola și unele sosuri pot conține, în mod neașteptat, alune de pădure.

Notă importantă

Acest articol are scop informativ. Dacă suspectați o alergie, adresați-vă neapărat unui medic specialist în alergologie și imunologie. Deciziile privind diagnosticul și tratamentul aparțin medicului.

Surse

ThermoFisher Phadia Allergen Encyclopedia, monografiile „f17 Hazelnut” și „f428 Cor a 1”.

Biedermann T. și colab., „Birch pollen allergy in Europe”, Allergy, 2019.

„Patterns of Clinical Reactivity in a Danish Cohort of Tree Nut Allergic Children, Adolescents, and Young Adults”, Frontiers in Allergy, 2022.

Evaluarea severității alergiei la alune de pădure, realizată cu 731 de pacienți din 12 centre europene.

Studiu privind prevalența IgE Cor a 1 la pacienții sensibili la alune de pădure din Turcia.