Efectul alimentației asupra sănătății creierului este unul dintre cele mai discutate subiecte, dar și unul dintre cele mai slab susținute de dovezi. În cazul nucilor și semințelor există însă date măsurabile, chiar prin imagistică cerebrală.
Studiul randomizat controlat încrucișat, publicat în revista Clinical Nutrition, a inclus 28 de participanți sănătoși cu vârsta medie de 65 de ani. Indicele de masă corporală mediu era 27,9.
Timp de 16 săptămâni, participanții au consumat zilnic **60 de grame de nuci și semințe asortate** (nuci, fistic, caju și alune de pădure). În perioada de control nu au primit deloc. Între cele două perioade s-a lăsat o pauză de 8 săptămâni.
Metoda de măsurare este esențială aici: fluxul sanguin cerebral a fost măsurat cantitativ prin **RMN cu marcarea spinului arterial**. Pentru performanța cognitivă s-a folosit Bateria de teste neuropsihologice Cambridge.
Adică nu s-a pus întrebarea "cum te simți", ci s-au analizat date măsurate cu aparatura.
Față de perioada de control, în perioada cu nuci **fluxul sanguin cerebral regional a crescut în lobii frontal și parietal drepți** (efect: 5,0 ± 6,5 mL/100 g/min; p < 0,001). O creștere similară s-a observat și în lobul frontal stâng.
S-a înregistrat o îmbunătățire a memoriei verbale.
Un detaliu important: **greutatea participanților a rămas constantă pe tot parcursul studiului.** Deși au adăugat zilnic 60 de grame de nuci, nu au luat în greutate.
Deși creierul reprezintă aproximativ 2% din greutatea corporală, consumă o parte mult mai mare din energie. Primește această energie printr-un flux sanguin continuu.
Odată cu vârsta, funcția vasculară slăbește și fluxul sanguin cerebral scade. Această scădere este unul dintre factorii asociați cu declinul cognitiv.
Studiul a evaluat și funcția endotelială, rigiditatea arterială și microvascularizația retiniană, toți indicatori diferiți ai sănătății vasculare.
În analiza sistematică publicată în revista Advances in Nutrition au fost căutate patru baze de date și, din 2.374 de articole, au fost selectate **22 de studii** care îndeplineau criteriile. Acestea cuprindeau în total **43.793 de participanți**.
Rezultatele analizate au inclus memoria imediată și cea întârziată, atenția, viteza de procesare, funcțiile executive, abilitatea vizual-spațială și riscul de tulburare cognitivă ușoară.
Concluzia generală a analizei este că consumul de nuci și semințe poate fi asociat cu performanța cognitivă; totuși, se subliniază diferențele de metodă dintre studii.
A fost realizată o analiză transversală pe 883 de persoane (50 de ani și peste) din studiul MEAL, desfășurat în sudul Italiei.
Consumul de nuci și semințe al participanților a fost măsurat cu un chestionar de 110 itemi; migdalele, nucile, alunele de pădure, arahidele și castanele au fost întrebate separat. Funcția cognitivă a fost evaluată cu un chestionar validat al stării mentale.
Comparând persoanele cu consum ridicat de nuci și semințe cu cele cu consum scăzut, consumul ridicat a fost asociat cu o stare cognitivă mai bună.
Un aspect important: acesta este **un studiu transversal**. Adică nu stabilește o relație cauză-efect. Este posibil ca persoanele care consumă nuci să aibă, în general, un stil de viață mai sănătos.
Studiile preclinice sugerează că anumiți compuși din nuci pot reduce stresul oxidativ, pot acționa împotriva acumulării de beta-amiloid și pot susține funcția endotelială.
Conținutul de vitamina E al alunelor de pădure iese în evidență: aproximativ 15 mg la 100 de grame. Vitamina E este un antioxidant liposolubil, iar țesutul cerebral este bogat în grăsimi.
Acizii grași mononesaturați pot avea și ei un efect indirect prin funcția vasculară.
Totuși, acestea sunt mecanisme propuse, nu lanțuri dovedite cu certitudine la oameni.
Într-o subanaliză transversală a studiului PREDIMED de 5 ani apare o constatare interesantă: dintre alimentele studiate, doar uleiul de măsline, cafeaua, vinul și **nucile** au fost asociate cu o funcție cognitivă mai bună, nu consumul total de nuci și semințe.
Acest lucru indică faptul că diferite tipuri de nuci pot avea efecte diferite și că nu trebuie să exagerăm cu un singur aliment.
În plus, studiul RMN de mai sus a avut 28 de participanți și a fost finanțat de Consiliul Internațional pentru Nuci și Fructe Uscate. Asta nu invalidează rezultatul, dar merită ținut cont.
O mână de nuci pe zi este sub cantitățile folosite în studii, dar este un început rezonabil.
Sănătatea creierului nu depinde de un singur aliment. Somnul, activitatea fizică, controlul tensiunii arteriale și interacțiunea socială contează cel puțin la fel de mult ca alimentația.
Dacă vă îngrijorează declinul cognitiv, discutați cu medicul dumneavoastră; acest articol are scop informativ.
Nijssen K.M.R. et al., "Longer-term mixed nut consumption improves brain vascular function and memory: A randomized, controlled crossover trial in older adults", Clinical Nutrition, 2023.
Cardoso B.R. et al., "Nut Consumption for Cognitive Performance: A Systematic Review", Advances in Nutrition, 2021.
Analiza transversală a studiului MEAL, consumul de nuci și starea cognitivă, Nutrients, 2025.
"Impact of Nut Consumption on Cognition across the Lifespan", recenzie care include subanaliza PREDIMED.
Halvaua de alune de pădure a unui ținut unde alunii nu cresc, halvaua Kabataş din Ordu și halvaua de casă din făină cu alune de pădure: plus momentul potrivit pentru a adăuga alunele.
Citește articolul →
Am explicat ce este köme cu alune de pădure, pe care o vedeți la piață sau o primiți cadou, cum diferă de pestil, cum se face acasă și cum se păstrează toată iarna.
Citește articolul →
Çotanak, ocak, harman, patoz... Am explicat pe rând, cu sensurile și poveștile lor, cuvintele nelipsite din livezile de aluni și de la recoltă în regiunea Mării Negre.
Citește articolul →Karadeniz Fırtınası se prepară doar din alune de pădure. Nu folosim umpluturi, arome, conservanți sau emulgatori, iar ce scrie pe etichetă este exact ce găsiți în cutie.
Scrie-ne pe WhatsApp
