Este sănătos orice produs pe care scrie „fără gluten”? Studiile spun contrariul

Majoritatea celor care se îndreaptă spre raftul "fără gluten" din magazin gândesc la fel: aceste produse sunt mai sănătoase. Cercetările nu confirmă această presupunere, ba chiar arată adesea contrariul.

Un rezultat surprinzător: studiul din revista Pediatrics

Dr. Charlene Elliott de la Universitatea din Calgary a cumpărat 374 de produse pentru copii din două mari lanțuri de magazine și le-a comparat pe cele etichetate fără gluten cu variantele obișnuite.

Rezultatul: aproximativ **80% dintre produsele fără gluten pentru copii aveau un conținut ridicat de zahăr**. **88%** dintre produsele ambalate fără gluten intrau în categoria "calitate nutrițională scăzută" din cauza nivelului de zahăr, sodiu și/sau grăsimi.

Elliott a rezumat astfel: "Pentru mulți consumatori, fără gluten a devenit noul «mai bun». Dar când te uiți la profilul nutrițional al alimentelor ambalate fără gluten, lucrurile nu stau așa."

Analiza a 1.700 de produse în Marea Britanie

Într-un studiu al Universității din Hertfordshire, care a analizat peste 1.700 de produse din cinci lanțuri de magazine, situația a fost similară.

Cu excepția biscuiților crackers, fiecare produs fără gluten analizat conținea mai multe grăsimi saturate, zahăr și sare decât varianta obișnuită. Pâinea albă și cea integrală fără gluten aveau un conținut de grăsimi de **peste două ori mai mare** decât pâinea obișnuită.

Produsele fără gluten conțineau, de asemenea, mult mai puține proteine și erau mai scumpe.

De ce se întâmplă asta?

Motivul este tehnic. Glutenul este grupul de proteine care dă aluatului elasticitate și consistență. Fără el, produsul se fărâmițează, se usucă sau devine gumos.

Pentru a rezolva problema, producătorii folosesc amidonuri rafinate precum făina de orez, amidonul de tapioca și amidonul din cartofi. Aceste ingrediente sunt bogate în calorii, dar sărace nutrițional față de făina integrală de grâu. Pentru a compensa gustul și textura pierdute, se adaugă și zahăr și grăsimi suplimentare.

Așadar, a face un produs "fără gluten" înseamnă adesea a-l face mai procesat.

Ce spune eticheta și ce nu spune

Mențiunea "fără gluten" spune un singur lucru: produsul nu conține proteine din grâu, orz sau secară. Este o **informație despre alergeni**, nu o afirmație de sănătate.

Într-un studiu, când la două produse cu aceleași valori nutriționale s-a adăugat doar mențiunea "fără gluten", consumatorii l-au considerat mai sănătos și cu mai puține calorii. Fenomenul se numește "aura de sănătate".

Această percepție greșită are o consecință: cine crede că un biscuit fără gluten e ușor poate mânca doi în loc de unul.

Pentru cine este necesar și pentru cine nu?

Pentru persoanele cu boală celiacă sau sensibilitate la gluten, dieta fără gluten este o necesitate medicală; nu se pune problema.

Însă, conform unui studiu realizat în SUA, doar **6%** dintre cei care cumpără produse fără gluten o fac din cauza intoleranței sau sensibilității la gluten. Restul le aleg pentru că le consideră sănătoase.

Pentru cineva fără nevoie medicală, avantajul dietei fără gluten pentru controlul greutății sau sănătatea generală nu este susținut de cercetările științifice.

Și atunci, care este abordarea corectă?

Diferența esențială este aceasta: **alimentele natural fără gluten** și **produsele procesate făcute fără gluten** nu sunt același lucru.

Alunele de pădure, nucile, migdalele, ouăle, legumele, fructele, leguminoasele și carnea nu conțin gluten și nu necesită nicio procesare pentru a fi fără gluten. Nu e nevoie de amidon adăugat, zahăr în plus sau grăsimi suplimentare.

În schimb, biscuiții, prăjiturile și gustările fără gluten sunt produse reformulate pentru a elimina glutenul. Aici începe problema.

Unde se situează Karadeniz Fırtınası în această discuție?

Un biscuit făcut fără făină, doar din alune de pădure, nu este un produs din care glutenul a fost "eliminat"; glutenul nu a existat niciodată în el. Nu există o pierdere de textură care să fie compensată cu amidon, pentru că textura o dau chiar alunele de pădure.

Asta nu face automat produsul "sănătos"; ca la orice aliment, porția contează. Dar nu cade în capcana descrisă în studiile de mai sus, adică adăugarea de zahăr și grăsimi pentru a elimina glutenul.

La ce să te uiți pe etichetă?

Lungimea listei de ingrediente este un indicator bun. O listă scurtă arată că produsul are puțini aditivi compensatori.

Căutați tipurile de amidon (amidon de porumb, tapioca, amidon de cartofi), derivatele de zahăr (sirop de glucoză, zahăr invertit) și uleiurile vegetale. Abundența lor indică faptul că produsul a fost reconstruit pentru a elimina glutenul.

Fiți atenți și la produsele pe care scrie "fără gluten", dar care oricum nu ar trebui să conțină gluten; de obicei este vorba de marketing.

Surse

Elliott C., "Nutritional Quality of Gluten-Free Products Marketed to Children", Pediatrics, 2018 (comunicat al Universității din Calgary).

Universitatea din Hertfordshire, comparație a peste 1.700 de produse fără gluten din cinci lanțuri de supermarketuri.

Fry L. și colab., comparație a compoziției nutriționale a produselor fără gluten, piața din Regatul Unit, 2018.

Universitatea Clemson, "Many gluten-free foods are high in calories and sugar", Plant Foods for Human Nutrition, 2025.